…Şi eşuăm pe marginea statisticilor! Sentimentele nu pot fi contabilizate, oricât ai crede asta! Mă uimeşte atitudinea unor oameni care privesc relaţiile ca pe nişte afaceri: tu îmi spui un secret, îţi spun şi eu, îmi spui ce simţi, vorbesc şi eu etc.
Lipsa încrederii şi egoismul ajung să transforme relaţiile în urmăriri spectaculoase. Nimic nu poate să evolueze dacă baţi pasul pe loc, dacă ai mereu aceleaşi discuţii, aceleaşi întrebări la care ai primit sau oferit răspuns şi… degeaba!
Ne implicăm din ce în ce mai puţin sau alegem cu mintea şi abia apoi cu inima. De unde ştiu sigur că una din ele nu o să dea greş?

2 comments
Comments feed for this article
14 mai 2008 at
Dan CĂLIN
ştii vreodată că ceva nu dă greş? este vorba doar despre alegeri personale şi intuiţie pe care o folosesc tot mai puţini oameni.
14 mai 2008 at
iubescviata
Câteodată dau greş amândouă, dar îţi dai seama de asta abia peste ani… Oricum, toate au sensul şi rostul lor aşa că nu pot fi privite neapărat ca nişte greşeli.