Diversitatea

dianette

Am intrat de la Rasarit aici. Nu obisnuiesc.
Dar nu am gresit. Ai dreptate. Ce conteaza cine ne judeca?? Schimba! Schimba, cauta! Pana mai poti! Candva are sa-ti fie interzis. Candva ai sa obosesti..
Dar pana atunci.. ai universul la picioare.. orizontul nemarginit..
Barbatii ? Pfff Nu ai de ce sa fii judecata! Si daca?!! Ce?! Nimic! Vorbe. Cui ii pasa de ele!
Bine ai venit in lumea asta imaginara. Nu pune la suflet.. nimic.

Nu pun la suflet, încerc doar să înţeleg anumite porniri pe care le am şi care sunt împotriva vechilor obiceiuri. De fapt, tocmai interdicţiile mă deranjează!

ametzitul

evident…
barbatul care schimba des femeile e un cuceritor, femeia care schimba des barbatzii e o curva.
Suntem educatzi de mici sa gandim asha.

Suntem educati si prinsi intre clisee si obiceiuri. Din ce in ce mai multe cupluri se despart, cauta altceva, cei care sunt impreuna de multi ani ajung sa se obisnuiasca.
Altii renunta de tot si traiesc singuri. Cunosc destui…

dianette

SUNTEM impotriva vechilor obiceiuri! Despartirile sunt uneori.. inevitabile.. Luam greu hotarari din cauza obiceiurilor.. ori le luam usor.. doar de dragul de a fi impotriva lor. Inima.. hotaraste.. desi e din ce in ce mai sufocata de ratiune.. Ratiune..

Petru

Conteaza foarte mult compatibilitatea dintre cei doi. Iar obisnuinta nu e cu totul negativa.

Obisnuinta dintr-o relatie de calitate e la fel ca obisnuinta de a avea 2 picioare… nici nu bagi de seama… dar daca dintr-un motiv sau altul nu mai poti folosi unul… incepi sa intelegi.

In teoria Socionica, Dualitate (relatia ideala) este descrisa si ca o decarcare functionala. Fiecare dintre cei doi il lasa pe celalalt sa preia domeniul de competenta si astfel in curand ambi uita cat de dificil era inainte sa fie doi, cat de dificil era sa faca lucrurile pe care acum nu le mai fac.

anemary31

da, numai ca de obicei schimbam femeile sau barbatii nu pentru ca iubim ci pentru ca ne-am fute cu altii/altele.

Eheee, veşnica problemă cu lupta dintre raţiune şi simţire.
Eu nu înţeleg cum pot fi atrasă de aşa mulţi bărbaţi în acelaşi timp… şi mă enervează pentru că nici nu am curaj să încerc o relaţie cu vreunul.

Petru

Toti sunt potentiali
Nu sunt adeptul potrivirilor facute de zane inainte de a ne naste..
Fiecare dintre noi avem mai multe persoane cu care am putea face relatii extraordinare si… pe langa aceste persoane mai sunt si altele unde mama natura a potrivit anumiti indici suficient de bine incat sa creeze o atractie fizica destul de mare.

Petru, tocmai la asta mă gândeam şi eu. Avem mai multe persoane cu care ne-am putea înţelege şi totuşi trebuie ales unul singur lângă care oricum lucrurile pot merge sau nu. Problema mea e că nu prea am răbdare, de la primele neîndemânări ale omului îl descalific deşi ştiu că nu ar trebui. Probabil că trebuie să-mi placă la nebunie ca să nu mai fac aşa…

Petru

e alegerea ta… la ce sa acorzi importanta… daca e neindemanatic intr-o arie care e importanta pentru tine… e chiar recomandat sa-l descalifici

Mda.. sper sa nu fiu eu prea exigentă. Uneori sperii oamenii cu perfecţionismul meu.

Petru

parerea mea e ca nu ai sa-i sperii pe cei care conteaza…

si eu sunt perfectionist… uite de exemplu, cand o sa fie cineva langa mine… vreau sa-i pot spune sincer:

I’ve been searching a long time
For someone exactly like you
I’ve been traveling all around the world
Waiting for you to come through.
Someone like you makes it
All worth while
Someone like you keeps
Me satisfied. someone exactly
Like you.

Da, Petru. Ştiu la ce te referi. Asta vreau şi eu să pot face dar nu ştiu dacă se întâmplă prea des…Şi uite aşa timpul parcă trece prea repede şi eu nu disper.

2 aprilie 2008 at

asklepios cuceritorul

Eu încep să cred că trăiesc pe altă lume. E a nu ştiu cîta oară cînd citesc pe bloguri că femeile care schimbă bărbaţii sînt condamnate. În realitatea mea imediată, nu mă refer la părinţi acum, nu se întîmplă şi nu s-a întîmplat niciodată aşa ceva. Tu vorbeşti serios sau te alinţi cînd regreţi, din motivul ăsta, că nu eşti bărbat?

2 aprilie 2008 at

asklepios cuceritorul

Ori se leagă de ce zicea Kundera: “nu există decît un singur lucru pe care îl dorim cu toţii, din adîncul inimii: ca toată lumea să ne considere nişte mari păcătoşi!”?

12 aprilie 2008 at

asklepios,
Poate totul vine dintr-o prea mare dorinta de libertate, m-am gandit si eu la asta serios.

12 aprilie 2008 at

asklepios cuceritorul

Ei, şi Liiceanu, acum, la bătrîneţe, vehiculează o idee nouă. Aceea că monoerotismul e o ipocrizie

6 mai 2008 at

maria

inca sa-ti bata inima, cand se apropie de tine, dupa 2o de ani de” monoerotism”(?!)- nu crezi ca merita sa cauti, sa gasesti ,sa pastrezi si sa accepti , in deplina libertate, inlantuirea unei astfel de iubiri? pe bune ca e ” pe bune”!

6 mai 2008 at